Carmen

Povestea ta e scãldatã-n albastru,

Culoare de regi ce-au ştiut a dori

S-atingã zenitul, în fugã de care,

Cu-întregul lumesc mustind a-l robi.

 

Povestea ta  nu cunoaşte odihnã

–          Blestem moştenit din vremuri uitate –

Fãrã vreun sfetnic sã-ţi spunã, în pilde,

Ce vise-s virtuţi şi care-s pãcate.

 

Şi astfel, mereu, în oricare “mâine”

Zenit şi lumesc frãmânţi ne-împãcatã

Şi-n urlet de oşti, în fugã de care,

Tu vezi cã-n albastru robeşti lumea toata!

Anunțuri

2 comentarii

Din categoria versuri

2 răspunsuri la „Carmen

  1. iote micul Bizet unde s-ascundea !! :))

Lasă un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s