Da, asta e! Ziua în care iatã, recunosc oficial cã am îmbãtrânit.
Mã alintam eu de ceva vreme cu vorbele astea, dar nu credeam în ele. Vorbeam de “bãtrâneţe” încercând sã las loc interpretãrii de “experienţã”.
Azi însã, nu este vorba despre nici o “experienţã”, despre nici o “înţelepciune”.
Pur şi simplu am adunat mai multe fapte, le-am pus cap la cap şi cam ãsta e rezultatul: trebuie sa mã obişnuiesc cu ideea cã am îmbãtrânit.
Pentru cã, iatã, încep sã îmi fac planuri, sã mã organizez şi mã enervez când planurile nu sunt respectate şi mã simt plin de o bucurie bonomã când vãd lucrurile fãcute aşa cum le-am gândit iniţial – fie cã vorba şi doar de cãlcatul unei cãmaşi sau de curãţarea filtrului din acvariu.
Încep sã îmbãtrânesc pentru cã nu mai am chef sã mã duc într-un club. Nu cã aş fi fost eu marele clubber în tinereţile mele, dar înainte, când nu mã duceam, nu mã duceam pentru ca nu-mi plãcea muzica sau pentru cã n-aveam bani. Acum am bani şi pot gasi lejer un club cu muzicã fainã, dar nu mai am chef.
Semn de îmbãtrânire, apropos de cluburi, e şi faptul cã se cam face anul de când nu a mai fost nici o petrecere în Azil. Şi nu doar în Azil: cam toate zilele de naştere sãrbãtorite în gaşcã au însemnat strângerea într-o sufragerie unde jumãtate vorbeau footbal sau politicã iar cealaltã jumãtate se uita la “românii au talent”.
Mai pun şi firele albe – tot mai multe…şi crizele de lombago – fustrante şi tot mai dese.
Şi mai ales, pun la socotealã felul în care mã salutã oamenii. Cei din jur. Mulţimea, acest imparţial judecãtor: puştii de 5-6 ani nu îmi mai spun “bunã-ziua!”. Acum puştii de 5-6 ani îmi spun “sãrut-mâna!”, adolescenţii mã salutã sincer cu “bunã-ziua!” iar cei de peste 50 de ani îmi spun, complice, “sã trãiţi!”.
Mai sunt şi altele, pe care le simt prea amare ca sã nu le ţin doar pentru mine.
Aşa cã, iatã, astãzi, 9 iulie 2012 am conştientizat şi recunosc cã încep sã îmbãtrânesc.
Apãi, dragii moşului…
mihaipetru 
Moshule, moshule … moshule-cocoshule. S-o zicem drept in fata … Te-ai hodorogit!! Iti mai scriu nejte versuri mai inkolo asa k sa nu t simti singur … nu k n-ai fi :))
Simpluț dar fain ! Gupul bătrâneilor tineri saluta pe tinerii bătrânei ! 😉
Am luat textul un word,i-am marit fontul sa-l vada baba mai bine si unde pui ca ne-am pus amandoua pe ras si io si ea.Si radeam si radeam noi de catasttofa,amintindu-ne ca o avem pe a noastra,in putin timp implinim 29 de ani.,dar vezi,noi babele avem curaj sa o spunem. Ne-am spaimantat la randu-ne de ridurile de expresie,de firele albe aparute demult,de politetea cu care s-a trecut de la „domnisoara” la „doamna” cu toate ca nici una dintre noi nu s-a maritat inca si mai mult de ideile ce ne trec prin cap.Dupa ce ne-am vaicarit ,insa am descoperit ca putem sa e alintam in pas cu timpul si inaintea lui.Pana la urma noi suntem la fel,el e cel care se schimba o data cu ziua. 🙂 Mosule draga, chiar daca esti de parte barbateasca totul e exact la fel. 🙂
Tot io,
O baba.
apai, baba, sa nu crezi ca eu n-am sa ma alint de-acum inainte. Sau sa nu crezi ca din mintea o sa uite asa, dintr-o data, sa iteasca uneori idei buclucase…dar asta nu intoarce timpul inapoi.
Asta doar ne va alina cu gandul ca inca suntem „verzi” pe dinauntru 🙂
Io inițial am crezut că-i o glumă. Asta până am văzut că nu mai ții minte cum a ajuns o carte de la tine la mine. Deci da, îi grav. Ș,i din păcate, nu există tratament 😀
eu nu inteleg de ce nu ma crede lumea. 😦
Pe undeva tot am sa strecor o mica urare. Pentru ca o astfel de autoanaliza se merita salutata. Si ti-o spune o ” tanti” cu mult mai batraioara decat tine! 😛
Deci, sa ai parte de cati mai multi ani de analiza severa si sincera asupra propriei persoane. Fapul ca esti rac ( banuiesc, doar) ca si mine, ca si Oama, nu ma face decat sa zambesc cu drag. Sa stii ca viata trebuie si poate fi frumoasa si peste 40 de ani. Eu sunt un exemplu.
Batranetea se instaleaza cu adevarat numai in suflet, atunci cand renunti la el, sau cand incepi a-l neglija. Dar daca esti pretentios cu tine, chiar daca zici ca ai deja tabieturi, nu-i problema, inseamna ca ai inceput sa te apreciezi tot mai mult si sa te cunosti tot mai bine.
Varsta inseamna experienta si intelepciune, desi o asociem cu imbatranirea. Nu. Tata imi spunea ca batrani sunt doar cainii, oamenii cresc.
La multi ani de tinerete sufleteasca! 🙂
Din ce imi dezvalui mai sus, reiese ca urarea de „La multi ani!” se potriveste mai degraba domniei tale! La care urare adaug ceva ganduri de sanatate, multa bucurie si noroc cat poti sa indesi in buzunare 🙂
Eu, unul, mi-s nascut pe viscol, in februarie…analiza de mai sus nu are legatira cu ziua de nastere…ci pur si simplu asa si atunci am stat, am analizat si am concluzionat .
Iaca-asa!
Nu o sa ma scuz, inseamna ca m-am grabit „copilareste” sa trag concluzii. Si tu ai fost deja iertator! Mersi. Insa urarile nu mi le retrag. Le las acolo pentru cele trecute, copil al viscolului.
Sa fii sanatos si iti multumesc din suflet de urari.
Iac-asa sunt eu, mai repezita.
Pingback: Ei scriu,eu citesc (40) « Însemnări asumate
Mersi mult de Blogroll!:) Imi place si numele pe care-l am acolo:)!
Cu multa placere! 🙂
Mi-era un pic teama sa nu te superi…da’ am zis ca e frumos asa 🙂
🙂