Semne

Răsuflu greu, ca la sfârşit
De drum de braţe peste valuri
Când simţi dureri în coş de piept
(înţepeniţi de-aiurea, plauri…)

Şi teamă mi-e, ca de pedeapsă,
În aşteptarea palmei grele
Cu plesnet sec şi surd de vânt
Înţepenindu-se-ntre vele.

Şi-apoi răzbate nerăbdarea
A paşilor bătuţi pe loc
Ca prova-ntinsă spre-nainte
A vasului legat la doc.

Aceste semne mi le ştiu
Le recunosc, să nu fi vrut,
Cum din nisip şi ape, pietre,
Se-anunţă iar un început!

Anunțuri

2 comentarii

Din categoria in_vino_veritas, rataciri bahice, versuri

2 răspunsuri la „Semne

  1. Semne asemanatoare sperantei, semne de viata.
    Imi place cum simti poezia…

Lasă un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s